In acest roman inedit romancierul Nicolae Breban analizeaza cele doua dictaturi puse fata in fata: dictatura comunista si cea legionara. In aceasta ampla epopee Jocul si fuga lectorul se confrunta cu o realitate dramatica o realitate abisala avand privilegiul sa citeasca un fals roman politist un mare roman politic scris parca in continuarea Buneivestiri si […]

Add To Cart

Jocul si fuga

00

In acest roman inedit romancierul Nicolae Breban analizeaza cele doua dictaturi puse fata in fata: dictatura comunista si cea legionara. In aceasta ampla epopee Jocul si fuga lectorul se confrunta cu o realitate dramatica o realitate abisala avand privilegiul sa citeasca un fals roman politist un mare roman politic scris parca in continuarea Buneivestiri si a unui alt roman de anvergura publicat...

In acest roman inedit romancierul Nicolae Breban analizeaza cele doua dictaturi puse fata in fata: dictatura comunista si cea legionara. In aceasta ampla epopee Jocul si fuga lectorul se confrunta cu o realitate dramatica o realitate abisala avand privilegiul sa citeasca un fals roman politist un mare roman politic scris parca in continuarea Buneivestiri si a unui alt roman de anvergura publicat acum cativa ani si dedicat aceleiasi teme stalinismul Singura cale. E un veritabil spectacol stilistic literar uman de o densitate admirabila pus in scena pentru a apropia lectorul de anii salbatici in care Romania s-a aflat sub ocupatia Imperiului Sovietic. Un roman care abordeaza Mitul Politic Mitul Puterii Mitul Locului. Scris de o mana care instinctiv stie totul despre omul din om la mijloc e istoria unei organizatii construite in joaca de niste pusti genialoizi care incearca sa preia de la singura miscare autohtona ideologia vehiculata in perioada interbelica pana sa se ajunga la partea inacceptabila adica cea criminala si fac eforturi s-o puna in pagina intr-un regim salbatic intr-o seama de conditii istorice si sociale in care omul este considerat abuziv ca sa nu zicem monstruos altceva decat este: Nu draga si stimata scumpa Doamna a noastra. Noi aici suntem total contra acestui tip de a rezolva problemele. In trecut si azi nu ma feresc sa o spun. Desi crima crima politica cea comisa zgomotos in numele unui ideal si-a lasat amprenta de sange peste tot secolul nostru european. Cine in viitor va da socoteala? Cine va putea explica cu adevarat ce si de ce s-a intamplat asa si nu altminteri? De ce oare crima crima aceasta ideatica de care vorbesc a devenit atat de necesara? De atractiva? De eficienta la urma urmei?! In revolutiile din care abia am iesit sau in care abia intram. De voie de nevoie. Nu mai inteleg nimic pentru ca la cei mai multi este clar doar de nevoie ei bine acestia impinsi de la spate imbranciti loviti fara retinere cu acea pofta a salbaticiei in actiune cum spunea cineva ei bine noi atunci loviti impinsi incepem pur si simplu sa… zbieram. Sa strigam sa fluturam steaguri lozinci uneori cu un fel de entuziasm de care se mira chiar si cei care ne imping de la spate. Care ne numara ca pe oi si ca lupii sar din cand in cand si prind pe cate unul dintre noi si il tarasc afara din tarc. Si el dispare pentru luni pentru ani buni ingrosand acea armata subterana despre care mi-a povestit cineva de curand prieten cu unul dintre directorii penitenciarelor din provincie lucruri nemaipomenite. Unice. Bucuria cuiva de a avea sub mana cum sustinea cel de care vorbesc o fiinta umana care zicea tot el reiau exact vorbele lui pana la acea data adica pana cand noi l-am aruncat acolo unde ii este locul gandea ca noi toti ceilalti si facea un mare caz de logica de demnitatea sa de familie si istorie. Ba chiar si de natiune. Auzi?… Paduchele! – Nicolae Breban

Autor: Nicolae Breban
Editura: Contemporanul