Umberto Eco si-a publicat primul roman Numele trandafirului cand avea aproape cincizeci de ani. Dupa trei decenii Confesiunile unui tinar romancier ofera o retrospectiva a activitatii sale de romancier si prezinta modul in care isi construieste operele de la alegerea perioadei si a locului unde plaseaza actiunea pana la asamblarea imaginilor si a episoadelor. In […]

Add To Cart

Confesiunile unui tinar romancier

00

Umberto Eco si-a publicat primul roman Numele trandafirului cand avea aproape cincizeci de ani. Dupa trei decenii Confesiunile unui tinar romancier ofera o retrospectiva a activitatii sale de romancier si prezinta modul in care isi construieste operele de la alegerea perioadei si a locului unde plaseaza actiunea pana la asamblarea imaginilor si a episoadelor. In imbinarea de real si imaginar...

Umberto Eco si-a publicat primul roman Numele trandafirului cand avea aproape cincizeci de ani. Dupa trei decenii Confesiunile unui tinar romancier ofera o retrospectiva a activitatii sale de romancier si prezinta modul in care isi construieste operele de la alegerea perioadei si a locului unde plaseaza actiunea pana la asamblarea imaginilor si a episoadelor. In imbinarea de real si imaginar sunt prinsi si cei aflati in afara acestor lumi inventate. Am inceput sa scriu romane in copilarie. Mai intai gaseam titlul inspirat de regula din cartile de aventuri ale vremii foarte asemanatoare Piratilor din Caraibe. Mai apoi desenam dintr-o suflare toate ilustratiile dupa care ma apucam de cel dintai capitol. Cum insa dintotdeauna am scris folosind litere de tipar incercand sa imit textele publicate ma trezeam epuizat dupa doar cateva pagini si renuntam. Fiecare dintre operele mele era asadar o capodopera neterminata ca Simfonia neterminata a lui Schubert. La varsta de saisprezece ani m-am apucat desigur ca orice adolescent de scris poezie. Nu imi amintesc exact daca nevoia de poezie a constituit si cauza celei dintai (platonice si nedeclarate) iubiri sau viceversa. Combinatia a fost dezastruoasa. Insa asa cum scriam odata – desi sub forma unui paradox enuntat de unul dintre personajele mele de fictiune – exista doua soiuri de poeti: cei talentati care isi ard propriile poeme la varsta de optsprezece ani si cei lipsiti de talent care continua sa scrie poezie intreaga viata – Umberto Eco Cuprins: De ce ne impresioneaza lacrimile unui personaj? In ce masura Anna Karenina Gregor Samsa si Leopold Bloom exista? Eco face o subtila analiza a operei literare surprinzandu-ne din nou cu teoriile sale despre arta fictiunii placerea lecturii si puterea cuvintelor. Scrierea de la stanga la dreapta Ce este scrierea creativa? Dubla codificare Autor text si interpreti Cateva re-marci despre personajele de fictiune Ontologie versus semiotica Liste personale Definirea prin lista de proprietati versus definirea prin esenta

Autor: Umberto Eco
Editura: Polirom